Logica conceptuala, Universul

CE ESTE INFINITUL SI PARADOXURILE SALE – LOGICA CONCEPTUALA

TIMPUL SI SPATIUL SUNT INFINITE PENTRU CA UNIVERSUL ESTE INFINIT

Asa cum am explicat in articolul despre dualitatea materie-energie si spatiu-timp, cele 2 aspecte sunt de fapt 2 fete ale aceluiasi intreg, iar acest intreg este universul infinit in timp si spatiu.

UNIVERSUL INFINIT IN TIMP

Universul este infinit in timp pentru ca energia nu poate fi creata sau distrusa (principiul conservarii energiei) si cum energia exprima timpul, implicit timpul a existat dintotdeauna, la fel ca si universul, trece mereu prin tot felul de transformari dar nu dispare si nu se opreste din existenta nicioadata.

Daca energia nu poate fi distrusa si implicit creata ci doar transformata inseamna ca ea a existat si va exista dintotdeauna in nenumarate cicluri de transformare care se pot repeta in timp care este infinit si perceput ca orice schimbare permanenta a energiei.

Daca se porneste de la principiul cauza-efect si faptul ca energia nu poate fi distrusa sau creata rezulta implicit un lant infinit de transformari ale energiei.

Orice inceput trebuie sa aiba o cauza si orice sfarsit devine o cauza pentru un efect ulterior si astfel transformarile energetice continua la nesfarsit.

Ideea de big-bang se contrazice direct cu aceasta logica conceptuala care conduce inevitabil catre ideea de univers infinit in timp si prin urmare teoria big-bang este eronata.

Despre mai multe erori ale teoriei big-bang puteti citi aici: https://ateugandesteliber.wordpress.com/2020/04/23/originea-universului-stiinta-sau-credinta-logica-conceptuala

Mai simplu spus, conceptul de infinit legat de timp merge atat la infinit catre trecut cat si la infinit catre viitor, un  fel de minus si plus infinit fata de momentul prezent.

TIMPUL INFINIT ESTE LINIAR SI/SAU CICLIC

Timpul infinit poate fi liniar sau ciclic, logica conceptuala permite ca ambele variante sa fie valide.

Timpul liniar infinit inseamna ca este reprezentat de o multime infinita de fenomene ireversibile care se continua precum o linie catre infinit, fara capete.

Asta presupune ca nimic nu se repeta in timp si orice fenomen care a existat vreodata nu se va mai repeta niciodata in exact aceleasi circumstante.

Insa realitatea observabila ne arata ca exista multe cicluri repetitive ale schimbarilor in natura precum rotatia pamantului in jurul soarelui si in jurul axei sale care conduce la ciclurile anuale ale anotimpurilor respectiv ciclul zi-noapte din vietile noastre si ale vietii pe pamant.

Atat in natura cat si in cosmos ciclul viata-moarte, creatie-distrugere pare sa se repete la nesfarsit acest ciclu fiind descris ca eternitate, asadar infinitul este un cerc simplu sau un cerc mare format din numeroase bucle interioare care se repeta la nesfarsit sau ceva asemanator (chiar si semnul pentru infinit este cifra 8, adica 2 cercuri intrepatrunse dar continue).

Timpul ciclic infinit poate fi descris cel mai simplu precum un cerc si presupune ca exista o multime finita de fenomene reversibile care se repeta la infinit. Sau varianta mai complexa care este un cerc dar ce contine mult mai multe bucle interioare ca mici alte cercuri/cicluri interioare.

Insa chiar daca observam un timp care aparent este infinit ciclic in cele din urma ciclul respectiv se opreste si in urma unui fenomen care nu exista in acel ciclu acel ciclu se transforma si devine parte dintr-un ciclu sau cerc mai mare.

Exemplu care sa descrie situatia de mai sus:

Pamantul se roteste in jurul soarelui si face asta de miliarde de ani si o va mai face cateva miliarde de aici inainte iar asta poate fi considerat un timp infinit ciclic pentru nivelul nostru redus de existenta ca oameni si omenire.

Insa apoi descoperim ca la un moment dat soarele, la fel ca alte stele pe care le-am observat in univers va exploda si acest lucru va intrerupe ciclul de rotatie al pamantului in jurul soarelui fiindca pamantul va fi efectiv distrus de acea explozie.

Dar odata cu acest fenomen vor fi imprastiate prin universul din jur materie prima care va putea fi folosita pe viitor de un alt sistem solar si ciclul de rotatie al unei planete in jurul unei stele sa fie reluat din nou doar ca cel mai probabil nu va mai fi identic adica nu va mai dura tot 365 zile o rotatie completa.

Astfel putem trage concluzia ca timpul in infinitatea sa pare a fi un melanj de mici cicluri aparent infinite de schimbari si fenomene energetice reversibile dar finite care in cele din urma se imbina intr-un timp ciclic infinit mai mare sau intr-un timp liniar infinit.

UNIVERSUL INFINIT IN SPATIU

Spatiul este infinit pentru ca e nevoie de un spatiu infinit care sa cuprinda o energie infinita cum este intreg universul.

Ca sa putem observa acea sfera finita a universului vizibil actual, implicit trebuie sa putem observa si spatiul care delimiteaza acea sfera, altfel nu avem cum sa descriem acea sfera – ganditi-va ca analogie cum e pamantul delimitat de spatiul cosmic din jurul sau.

Spatial daca vrem sa trasam o linie in spatiu pentru a delimita ceva, implicit afirmam ca este ceva dincolo de acea limita pentru ca daca nu ar mai fi nimic nu am mai avea ce delimita. Prin urmare, cu fiecare noua limita spatiala, marim inevitabil spatiul observabil  si cu fiecare limita descriem spatii finite intr-un univers infinit.

Prin urmare, daca vrem sa punem o limita fizica la spatiul universului observabil nu facem decat sa delimitam ceva de altceva care continua mai departe de acea limita. Si putem pune oricat de multe astfel de limite spatiale/fizice prin care doar vom mari spatiul si mai mult, practic nu vom face decat sa ajungem la acelasi rezultat inevitabil si anume ca universul infinit in spatiu.

SPATIUL INFINIT IN MACROCOSMOS CAT SI MICROCOSMOS

Insa conceptul de infinit in spatiu poate merge atat catre exterior cat si catre interior, un fel de macro-infinit si micro-infinit fata de ordinul nostru de marime vizual sau oricare alt ordin de marime folosit ca sistem de referinta.

In cazul de micro-infinit inseamna ca ne putem duce cu ordinul de marime subatomica mult mai mult in jos si asa cum o picatura de apa e un intreg univers microscopic la fel un atom e un intreg univers cuantic/subcuantic si putem continua asa la ordine si mai mici de masura pana la infinit.

CONCEPTUL DE ALTE DIMENSIUNI SAU UNIVERSURI PARALELE INTR-UN SPATIU/UNIVERS INFINIT

Practic infinitatea spatiului catre exterior si interior conduce la existenta logica a unor universuri considerate aproape paralele cu ce se intampla la nivelul nostru dimensional de oameni pe o planeta intr-un sistem solar.

Universul unui atom isi pierde relevanta in descrierea unei planete la fel cum un om isi pierde relevanta in descrierea unei galaxii, sunt ordine de marime in spatiu si timp atat de diferite incat pot fi considerate lumi paralele care se intrepatrund foarte putin spre deloc.

Toate aceste lumi reprezentate de ordine de marime foarte diferite fac parte din acelasi intreg si anume universul infinit in spatiu si timp dar relevanta unor ordine de marime limitate isi pierd importanta in exprimarea intregului infinit.

LIMITA MATEMATICII IN CUNOASTEREA INFINITULUI

Infinitul este descris in matematica cu un simplu semn si orice calcule cu infinitul sunt hilare. Orice aduni sau scazi cu infinit iti da tot infinit si nu poti obtine nici un fel de raspunsuri concrete despre natura infinitului.

Practic infinitul nu poate fi masurat de matematica.

Matematica este in sine o stiinta limitata in spatiu si timp.

Matematica functioneaza doar pentru a studia fenomene, obiecte si fiinte limitate in spatiu si timp.

Universul fiind infinit noi nu-l vom putea cunoaste nicioadata in totalitate doar cu ajutorul matematicii.

Daca universul este infinit atunci avem nevoie de o noua stiinta care sa se ocupe cu studiul acestui concept. O astfel de stiinta poate fi logica conceptuala.

HIPERCONSTIINTA UNUI UNIVERS INFINIT SI IDEEA DIVINITATII

Constiinta rezida din faptul ca o entitate limitata in spatiu se identifica pe ea insasi ca fiind ceva diferit de mediul inconjurator.

Infinitul nu va putea sa se cunoasca in totalitate pe el insusi, niciodata – pentru ca ar avea nevoie de un timp si spatiu mai mare ca infinitul, lucru conceptual imposibil, deci ideea de hiperconstiinta a universului ca divinitate este invalida.

Asadar in afara unui univers infinit in spatiu si timp nu mai poate exista altceva, cum ar fi o divinitate.

Divinitatea poate fi descrisa doar ca fiind infinitul univers in spatiu si timp, adica totul ca intreg dar fara sa fie o entitate de sine statatoare, constienta de sine si diferita de noi sau de univers.

Practic noi suntem parte integranta din univers si acesta este compus partial din noi, aceasta e singura validitate logica a conceptului  de divinitate care se mai poate pastra intr-un univers infinit in timp si spatiu.

INFINITUL SI NEMURIREA

Nemurirea  inseamna ca viata traieste la infinit in viitor dar acest concept nu include si ideea ca viata a existat dintotdeauna, adica infinitul vietii sa se extinda si in trecut asa cum implica conceptul general de infinit.

Teoretic ceva care are un inceput iar apoi traieste pentru totdeauna poate fi considerat nemuritor desi logic ideea este invalida, ar trebui sa i se aplice atat plus infinitul catre viitor cat si minus infinitul catre trecut.

In acest vechi concept de infinit, unul invalid logic, viata care are un inceput pe planeta pamant dar care continua sa existe si astazi poate fi considerata nemuritoare. La fel si molecula ADN care a reusit sa se perpetueze de-a lungul generatiilor si a trecut prin diferite specii de animale si indivizi ale acestor specii este nemuritoare.

Doar daca viata a existat dintotdeauna in univers fara intrerupere si va continua sa existe pentru totdeauna si pe viitor fara intrerupere, doar atunci putem vorbi de faptul ca viata este infinita in timp si primeste conceptul de nemurire complet si corect.

Asadar daca de astazi o celula canceroasa continua sa traiasca fara intrerupere pana la infinit in viitor atunci este nemuritoare doar pe jumatate sau are “jumatate de infinit” de nemurire fiindca are clar un inceput bine delimitat in timp, desi nu are un sfarsit.

Cat despre nazuinta omului de a prinde aceasta “jumatate de infinit” va fi interesant de discutat intr-un alt articol.

THINK OUTSIDE THE BOX!

Publicitate

6 gânduri despre „CE ESTE INFINITUL SI PARADOXURILE SALE – LOGICA CONCEPTUALA”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s